Babic de Buzau - Preparate din carne de porc - Retete culinare noi - Retete de bucatarie

Babic de Buzau
Timp de preparare: 36 min
Ingrediente:
10 kg pulpa de vitel dezosata, 10 kg pulpa de porc degresata si desosata, 20 linguri boia dulce,
5-10 boia iute, sare, intestin subtire de manzat
Mod de preparare:
Babic este un un nume sarbesc care se citeste Babici. Se spune ca cel ce a adus reteta de acest
salam de casa a venit din Serbia si chiar exista o legenda care spune ca atunci cand Imparatul
Napoleon fiind in retragere din dezastruoasa campanie din Rusia, a poposit o noapte la Buzau,
fiind gazduit de boierul Vernescu (azi exista casa memoriala Vernescu, pe str. Razboeni).
Printre delicatesele locale servite, de gazda, la masa a fost tuica de Lopatari, branza de burduf
de Penteleu, dar si babic adus de starostele sarbilor (gradinarilor legumicultori) buzoieni, pe
care imparatul le-a apreciat foarte mult. La plecare i-au dat in dar cateva butelcute din lemn de
dud cu tuica, cateva burdufe de branza si vreo 20 de babici, de care se spune ca a fost tare
incantat si drept multumire a lasat gazdei cateva randuri de multumire scrise de insusi
inparatul Napoleon.
Babicul se mai intalneste si in alte zone, dar ca cel de Buzau nu se face nicaieri. El este facut
toamna tarziu dupa ce da bruma in gradinile de zarzavat si timpul este rece fara sa inghete apa.
De mare impotanta este insasi incaperea in care se prepara babicul, care trebuie sa fie
racoroasa fara ca sa aibe ferestre in care sa nu bata direct soarele, bine aerisita. Sarbii cand isi
fac casa ei fac special o camera care sa intruneasca aceste conditii, de obicei fiind orientata
catre nord, nord-vest, cu ochiuri de geam, dispuse fata in fata, care sa permita sa se faca un
curent, prevazutre cu sita deasa sa nu intre musca. Babicul dupa ce este umplut si presat se
pune la uscat in pod care este invelit cu tigla si are cel putin doua cubele de aerisire. Daca nu
ai acest pod se poate pune la streasina in care sa nu bata soarele.
Am avut oscazia sa cunosc mai multe retete de babic. Adevaratul babic de Buzau insa are o
reteta unica si cu un proces de fabricare bine stabilit. Daca este respectata reteta si procesul de
fabricatie un babic poate fi pastrat la loc umbrit si aerisit chiar si un an de zile, numai ca
pentru a fi feliat iti trebuie fierastrau, asa de tare se face prin uscare.
Ingrediente: pulpa de de vita si in aceiasi cantitate pulpa de porc degresata. Unii incearca sa
puna si carne de oaie sau de cal dar acesta nu mai este babic. Un alt ingresient de mare
importanta si care da aspectul, gustul si rezistenta in timp este boiaua dulce si boiaua iute de
ardei rosi. Sarbii isi fac ei acasa aceasta boia din ardei capia, pentru boia dulce si ardeii iuti,
care se pun la uscat cu vrej (tulpina) cu tot in podul casii imediat dupa Sf. Maria Mare. Cand
ardeii se usuca, de se sparg usor cand sunt strinsi intre degete, se dau prin masina de macinat
cu seminte cu tot de se obtine o pudra fina. Al doilea condiment este sarea si atat.
Carnea proaspata se da prin masina de tocat cu sita potrivita si se lasa cateva ore sa se
raceasca. Atentie, carnea tocata se va pune numai in covata din lemn de plop. La fiecare kg de
carne tocata se pune cate 3-4 lunguri de boia dulce si se framanta circa o jumatate de ora ca sa
lege. Se fac bulgari cat pumnul si se pun pe o plansa din lemn de stejar si se lasa sa se
odihneasca 12 ore. Se reia operatiunea de framantat, cand se pune si boia iute dupa gust si
sare, pana cand carnea devine pastoasa si se leaga. Se fac iar bulgari si se lasa circa 6-12 ore la
macerat tot pe plansa de lemn. Apoi se framanta si se fac chiftele de tocatura si se frig
neaparat pe jar sau in tigaie fara grasime, ca sa se deguste compzitia daca este sarata si
condimentata cat trebuie. In situatia in care mai este necesar sa se mai sareze sau sa se
condimenteze cu boia este strict necesar ca tocatura sa fie stransa cat mai neted in covata si sa
se lase cel putin o ora dupa care se umple intestinul.
De mare importanta este membrana babicului. Ea trebuie sa fie intestin subtire de manzat de
cel putin 200 kg dar nu mai mare de 350 bine curatat cu cutit de lemn si pus la sare 3-5 zile,
iar inainte de folosire se clateste cu apa rece si se scurge bine trecandu-l prin mana stransa
bine.
Umplerea se face cu masina de tocat cu palnie mare speciala, avandu-se grija sa prinda bule de
aer. Un baton de babic trebuie sa fie de 40 de cm lungime si inca de la inceput trebuie sa fie
ceva mai tare. Dupa umplere se leaga la capete strans cu ata de canepa.
Urmeaza operatiunea de calcare cu sticla sau sucitorul in scopul eliminarii bulelor de aer, ce
ajung la membrana. Pentru a se elimina aceste bule se inteapa cu acul membrana pe intreaga
suprafata cat mai des. Dupa ce s-a terminat aceasta operatiune si ne-am convins ca babicul nu
are in interior aer, punem babicii pe o plansa de lemn, uscata, iar deasupra punem o alta plansa
uscata tot de lemn peste care se aseaza greutati (cam 2 kg de fiecare babic). La 12 ore se
umbla ca sa se intoarca plansele pe partea uscata, si se dubleaza greutatile. Dupa 2-3 zile de
presare se scoate babicul la uscat in podul casei. Se usuca circa 5-7 zile dupa care se da la un
fum rece si nu prea puternic cateva ore.
Pe parcursul iernii, babicul se pastreaza agatat la grinda in pod, iar spre primavara se
impacheteaza in hartie de ziar legata la capete si se pune inapoi pe grinda din podul casei, sau
intr-o magazie bine aerisita.Babicul poate fi servit ca aperitiv, dar si la prepararea altor
mancaruri: ciorbe de verdeturi, omlete, pilafuri, tocane, ba si la sarmale si alte tocaturi in loc
de condiment etc. Cand este servit ca aperitiv se bea tuica de pruna de Buzau sau bere rece, iar
la mancaruri un vin rosu de Blajani sau o bere rece.
Multumiri domnului Marian Radulescu, autorul retetei

Alte retete culinare-retete de mancare-retete de bucatarie-retete de prajituri-desert-deserturi-meniu-meniuri speciale-gastronomie-bucatararie traditionala romaneasca cauta aici -> Retete culinare -Gastronomie-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri-Deserturi-Aperitive

Elanko.ro - Imaginea noastra o creati dumneavoastra!

2 comentarii:

  1. super reteta.o adresa in buzau de unde putem cumpara?

    RăspundețiȘtergere
  2. Babicul de buzau se gaseste in toate magazinele ce comercializeaza carne din orasul Buzau, precum si in toate casele de sarbari ce locuiesc in cartierul Dorobanti, la iesirea din oras.

    RăspundețiȘtergere

Va rog sa nu postati doar pentru linkuri deoarece le voi sterge si oricum nu sunt follow. Daca vreti sa aveti linkuri folositoare inscrieti-le in Director Web In rest toate cele bune si sa auzim de bine. Pe curand.

Începuturile artei culinare. Până la aproximativ anul 1000 î.e.n alimentaţia de bază era carnea. In Egipt se făceau pâinişoare din grâu şi erau cunoscute vinul şi berea. În Imperiul Roman, arta culinară era foarte apreciată. Bucătarii prezentau bucatele cu aspectul lor iniţial; peştele şi vanatul trebuiau să păstreze forma din starea lor vie. Principalul mijloc de preparare al hranei era frigerea. O reteta culinara foarte simpla! In perioada clasica, perioada cuprinsa intre mijlocul secolului al XVII-lea si pana la inceputul secolului al XX-lea, bucataria incepe sa devina arta culinara. Parisul devine centrul artei culinare. Prepararea si prezentarea cat mai estetica a bucatelor au o importanta deosebita. Asrfel iau nastere primele retete de mancaruri si alte preparate culinare. Bucatarii francezi devin renumiti nu numai la Paris dar si la curtile imperiale din Europa. Bucataria romaneasca a fost influentata de-a lungul veacurilor de o serie de factori, cum ar fi : conditiile econimice, conditiile geografice si de clima, gradul de civilizatie, stadiul de dezvoltare al agriculturii si nu in ultimul rand obiceiurile, gusturile si preferintele. In a doua jumatate a secolului II-lea avem informatii scrise pe placi cerate despre felurile de mancare. Ai putea spune ca sunt printre primele retete culinare scrise. La Rosia Montana a fost descoperita o placa cerata cu ocazia „ ospatului aurarilor” in care erau scrise preparatele oferite „ miel, purcel, paine alba, sare, otet, salata si doau feluri de vin”. De-a lugul veacurilor bucataria romanesca, pe langa traditiile mostenite de la strabuni si-a imbogatit sortimentele de preparate cu retetele altor popoare. Primele semne de occidentalizare se vad in tara noastra in jurul anului 1700. Tarile Romane n-au fost niciodata in afara Europei… Influenta europeana se regeseste si in planul bucatariei.Imperiul austriac influenteaza Transilvania si Banatul, Rusia influenteaza Moldova, Franta, Italiasi Grecia influenteaza Muntenia, Turcia influenteaza Dobrogea si cu rafinament traditia si arta culinarane-au mai ramas diferite feluri de mancare: ghiveci, tuslama si baclava de la turci; ciorba si bors de la rusi, gulas de la unguri, stiuca umpluta de la evrei, s.a. Aceste preparate au fost inbunatatite de bucataria romaneasca in functie de gusturi, obiceiuri si preferinte, dand nastere la retete culinare care astazi exista in bucataria romaneasca. De pilda sarmale, care sunt mancare turceasca care la origine se prepara din tocatura de berbec cu orez si stafide invelite in foi de varza, foi de vita sau stevie. Bucataria romanesca si indeosebi cea moldoveneasca a reusit sa transforme o mancare simpla intr-un adevarat “palat de gourmet” asa cum sublinia Al. O. Teodoreanu in “Adevarul Literar si Artistic” in iulie 1933. Arta culinara era prezenta deja in acele vremuri.Bucataria romanesca incepe sa fie cunoscuta si peste hotare. Iordache Ionescu, patronul restaurantului din Covaci unde s-a nascut mititeii de astazi, isi trimite bucatarul, pe “nea Radu” si pe lautarul Cristache Ciolac la expozitia de la Paris, in anul 1900. Mititei, tuslama, sarmale cu mamaliguta, ghiveci maceiaresc, varza cu carne, paceaua si gratarul lui “nea Radu” au dus faima bucatariei romanesti la Paris dar si arcusul lui Cristache au facut cunoscute peste hotare melodiile noastre populare: “Ciocarlia, Sarba in caruta, Ca la Breaza, Din Ploiesti pana in Gheboi Retete culinare romanesti. Bucataria romaneasca poate fi definita ca un tot unitar, dar daca analizam structura mancarurilor din punct de vedere sortimental, al modului de preparare, al condimentarii, al structurii si asocierii diferitelor materii prime, vom constata ca exista particularitatile zonale, regionale. Fiecare provincie istorica are un specific aparte care s-a mentinut, s-a completat si s-a imbogatit din punct de vedere sortimental si calitativ.Retete culinare din Moldova. Bucataria din Moldova se caracterizeaza prin mancaruri fine, rafinate si gustoase. La prepararea mancarurilor se foloseste in special carne de pasare si peste, dar si carne de porc, vaca, vanat precum si legume, lapte oua si branzeturi. Ciorbe cu bors, cu smantana si oua. Mancarurile sunt mai dietetice, se realizeaza fara rantasuri prajite, cu ceapa inabusita si faina dizolvata in apa. Sosurile sunt albe dar si colorate cu pasta de bulion si boia de ardei. Bucataria Moldoveneasca nu este foarte aglomerata in condimente, se foloseste mararul, patrunjelul, cimbrul, ardei iute, (chiparus) hasmatuchi,usturoi, leustean, s.a. Renumitele sarmale moldovenesti sunt fine si delicate, ele se obtin din carne tocata, sunt sarmale mici, cate 8-10 sarmale mici infasurate toate intr-o foaie de varza.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri
Dintre mancarurile specifice bucatariei dobrogene amintim: ciorbele pesca resti, ciorba de burta, marinatele din peste, saramura de crap, pestele la protap, crapul umplut, carnatii de oaie, mielul la protap, saslacul, chebabul, musacaua, chefirul, garniturile de orez, dar si baclavalele, sarailiile, dulciuri le cu stafide si rahat.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri Retete culinare din Muntenia. Bucataria din Muntenia se poate caracteriza prin diversitate, ingeniozitate, delicatete. Ea a suferit de-a lungul vremii influenta greceasca, orientala, finetea si rafmamentul bucatariei franceze si pana in zilele noastre influenta italieneasca. Bucataria din Muntenia, foloseste un sortiment variat de legume, carne, produse din came, peste, lapte, paste fainoase, fructe.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri Bucataria traditionala din Muntenia se poate caracteriza prin mancaruri gustoase. Ciorbele sunt realizate din carne de pasare si vaca dar si din legu me, ele sunt acrite mai ales cu bors, se foloseste mult leusteanul care le da un gust aparte. Ciorbele, mai ales cele din legume, sunt imbunatatite cu orez, dar si cu "zdrente" obtinute din oua cu faina. Ciorba de burta si tuslamaua sunt foarte cautate. La prepararea mancarurilor se foloseste untdelemnul, untul dar si untura mai ales in timpui iernii. Sosurile sunt de regula colorate si se obtin din rosii vara si bulion in timpul iernii. Salatele sunt intr-un sortiment foarte diversificat, se obtin din legume proaspete sau fierte in combinatii cu fructe, oua, branzeturi, "legate" intre ele cu sosuri si mai ales cu maioneza care este un "liant" foarte apreciat.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri Mancarurile sunt obtinute din carne si legume sau numai din legume proaspete sau conservate, mult apreciatele: tocanite, musaca, ostropelul din carne de pasare, pestele gatit la cuptor sau fript cu diferite garnituri, sarmalele cu mamaliguta, stufat de miel. Hanurile de altadata din Muntenia si marile restaurante, amintim numai Hanul lui Manuc si restaurantul Capsa, au fost renumite inca din secolul trecut printr-o bucatarie rafinata. Astazi, marile restaurante din Bucuresti si de pe Valea Prahovei sunt recunoscute in preparate specifice bucatariei romanesti, preparate care au fost imbunatatite si rafinate, adaptate la gustul turistilor straini.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri Printre preparatele specifice bucatariei din Muntenia, amintim: ciorba de burta, ciorbele taranesti din carne de vaca si porc, sarmalele cu mamaliguta, renumitii mititei, tuslamaua, fripturile la gratar si pestele, garniturile din legume, cartofi, paste fainoase si dulciurile de bucatarie cum ar fi budincile din paste fainoase, placintele, papanasi, compoturile din fructe, dulciurile de cofetarie cu frisca si ciocolata. Sosurile sunt colorate cu pasta de rosii, se obtin din legume inabusite cu faina dizolvata in apa si "stinse" cu supa de oase. Preparatele de baza sunt insotite de garnituri din orez, legume dar si paste fainoase. Se foloseste mult laptele batut, iaurtul dar si branza telemea care se consuma ca atare dar si in pregatirea altor mancaruri.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri De-a lungul istoriei, si mai ales dupa primul razboi mondial, odata cu dezvoltarea statiunilor de pe malul Marii Negre, bucataria din Dobrogea, sufera influenza marilor bucatarii europene, mancarurile sunt fine, delicate, gustoase, se imbunatateste sortimentul de mancaruri dar si calitatea acestora. Bucataria dobrogeana de pe litoralul Marii Negre poate rivaliza cu oricare alta bucatarie cu traditie. In statiunile de pe litoralul Marii Negre exista astazi unitati care se evidentiaza in mancaruri traditionale si specifice Dobrogei cum ar fi: restaurantul "Rustic" si "Panoramic" din Neptun conduse de Mardare Gheorghe si Dan Parvulete si respectiv Fenin Alexandru, unde turistilor li se ofera preparate traditionale dobrogene, restaurantul "Histria" din Satul de Vacanta din Mamaia cu specific pescaresc, condus de Dorel Albu si Florentin Tophler si multe alte unitati de renume a turismului romanesc.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri. ----------------"Hanul trei sarmale" din Iasi, condus de maestrul in arta culinara Stefan Megyesi, pastreaza traditia bucatariei moldovenesti, aici se mananca cele mai delicioase sarmale si multe alte mancaruri specifice zonei.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri In Moldova se mananca mult dulciurile de bucatarie realizate din aluat cu diferite umpluturi din legume, fructe, branzeturi. Nu putem sa vorbim despre bucataria din Moldova, daca nu amintim de preparate cum ar fi: alivenci, racituri de pasare, piftie de porc, ciorba de potroace, bors moldovenesc, saramura de peste,sarmale, mamaliga, parjoale moldovenesti, tochitura moldoveneasca, cozonac moldovenesc, pasca moldoveneasca, poale'n brau, placinte cu dovleac. cu branza, cu mere, cu varza,. etc.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri Bucataria din Dobrogea este influentata in primul rand de fauna, de clima, dar si de bucataria orientala. La prepararea mancarurilor se foloseste mult peste, vanat si carne de oaie dar si carne de pasare, vaca si porc. Dobrogea este bogata in legume si fructe, lapte, branzeturi si oua. Mancarurile din Dobrogea redau cu prisosinta bogatia materiilor prime de care dispune aceasta zona.Retete culinare-Retete romanesti-Retete de mancare-Retete de bucatarie-Retete de prajituri Retete culinare din Dobrogea.Mancarurile din bucataria dobrogeana sunt usoare, gustoase, la pregatirea acestora se foloseste mult untdelemnul, untul si margarina. Ciorbele se acresc cu bors, zeama de varza dar si otet, sunt realizate din legume si mai ales peste. Se folosesc mult gustarile din legume proaspete sub forma de salata in combinatie cu oua, branza, smantana.